Doamna Elena Udrea simte că îi fuge pămîntul de sub picioare. Şi, ce
picioare! Pe tocuri-cui... Pare chiar că a intrat cumva în panică, iar chestiunea
aceasta nu se întîmplă de ieri, de azi. Cînd primele trepidaţii tectonice i-au
perturbat echilibrul, instinctul natural de autoconservare a împins-o precipitat
spre ieşirea din casă. Aşa i s-a sfîrşit căsătoria de convenienţă cu domnul Cocoş.
Prin divorţul de convenienţă şi partajul aferent. Un partaj al spălării averii
şi intereselor. Inginerie veche de cînd sistemul, iar la noi cu foarte mulţi
licenţiaţi în ultimii 25 de ani. Inginerie, inginerie, dar pare că indivizii
aceştia nu realizează – cît de deştepţi se cred ei – că tocmai escrocheria asta
de stare civilă este primul indiciu de suspicionare judiciară pe care îl oferă.
Aşa că, după acţiunea de ecologizare patrimonială, Elena Udrea s-a ocupat
de consolidarea relaţiei cu Alina Bica, şefa DIICOT, apoi de confecţionarea şi
îmbrăcarea unui nou partid şi curtarea politică a viitorului ex-preşedinte, („Traian Băsescu este, de departe, cel mai
bun preşedinte pe care l-a avut România”!), a urmat candidatura la funcţia
de preşedinte al republicii, asta deşi fără nici o perspectivă realistă de
reuşită, iar acum, după chemarea pentru audieri la DNA, ieşirea în stradă cu
mitraliera politică şi deschiderea focului în toate direcţiile. Iată, aşadar, tot
atîtea acţiuni ale doamnei Udrea care, pe fond, trădează o crescîndă şi
îngrijorată preocupare pentru consolidarea securităţii sale juridice. Acum, însă,
după zbateri zadarnice de cîţiva ani, doamna descoperă că e tot mai singură şi mai
vulnerabilă, sedusă şi abandonată în faţa ofensivei judiciare generalizate: „Marii bărbaţi politici ai ţării s-au ascuns
pe sub mese”. Ascunşi sau căzuţi pe sub mese?...
Prin urmare, văzîndu-se încolţită, doamna Udrea a ieşit la contraatac împotriva lumii, cum ziceam, cu mitraliera politică în mînă. Ce altceva i-a mai rămas de făcut? Numai că, în opinia mea,
strategia aceasta e contraproductivă şi îi complică mult situaţia. Dacă ar fi
făcut-o în calitatea demnităţilor publice şi autorităţii politice pe care le-a
avut cîndva, etica domniei sale şi buna sa intenţie ar fi fost greu de
contestat. Nu s-a întîmplat aşa, iar doamna Udrea o face acum, din postura de
persoană suspectă, aflată în cercetare penală. Sigur, afirmaţiile sale făcute
în presă, mai ales cele referitoare la personaje politice, capi ai serviciilor
de informaţii şi oameni de afaceri, sînt grave şi, deşi au o vădită
tentă zvonistic-denigratoare, nu pot fi ignorate de autorităţi. Ele se cuvin a
fi verificate, fireşte, în primul rînd tocmai pentru a-i oferi doamnei urmărită penal posibilitatea
să probeze că nu se situează în postura de calomniatoare frustrată şi disperată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu