Realizări ale poporului român în vremea Republicii Socialiste

Cu ocazia acestor trei date aniversare:

8 Mai 1921 – crearea Partidului Comunist Român –

9 Mai 1877 – proclamarea Independenţei de stat a României –

9 Mai 1945 – Ziua Victoriei asupra Germaniei hitleriste, încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.

Din statistica României (spre utile comparaţii...):   

- În perioada 1981-1989 s-au alocat pentru dezvoltare peste 2.000 de miliarde de lei, echivalentul a peste 200 de miliarde de dolari la cursul comercial al anului 1989.

- În anul 1989 producţia industrială a fost cu peste 50 la sută mai mare decît în anul 1980, iar producţia agricolă de 1,5 ori.

- În anul 1988 avuţia naţională a României ajunsese la 5.177,5 miliarde lei, echivalentul a circa 500 de miliarde de dolari la cursul necomercial de atunci, fiind de circa 15 ori mai mare decît în anul 1950.

- În anul 1989, două treimi din avuţia naţională o reprezentau fondurile fixe, care au crescut în perioada 1965-1988 de peste 7 ori, de la 460,4 miliarde lei, la 3.367,7 miliarde lei.

- În aceeaşi perioadă, s-au creat aproape 2.000 de întreprinderi noi de producţie (o medie de 80 pe an), iar după 1968, anul reorganizării administrativ-teritoriale a ţării, au fost construite, în afara acestora, peste 180 de mari platforme (”parcuri”) industriale.

- În luna aprilie 1989, în sesiunea Marii Adunări Naţionale (parlamentul), a fost adoptată noua Lege pentru îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului.

- În perioada 1965-1988, au fost create peste 1.386.000 de noi locuri de muncă.

- Rata înaltă a acumulării, printre cele mai ridicate din lume, a constituit pivotul dezvoltării economico-sociale a României, avînd ca principal efect creşterea de peste 36 de ori a venitului naţional creat între 1945-1988, ajungînd în anul 1988 la 822,3 miliarde lei, din care valoarea producţiei industriale nete a fost de 54 la sută.

- Comparativ cu anul 1945, producţia industrială a crescut în anul 1989 de circa 135 de ori, producţia de oţel de peste 120 de ori, industria chimică de peste 1.300 de ori, iar construcţia de maşini de peste 500 de ori. În cadrul acesteia din urmă, cele mai mari sporuri s-au înregistrat în ramurile tehnicii de vîrf: mijloacele de automatizare, electrotehnica şi electronica, tehnica de calcul, mecanica fina, optica, maşinile unelte cu comandă program etc.

- În anul 1989, flota comercială a României cuprindea peste 350 de vase maritime şi fluviale de toate categoriile şi capacităţile, inclusiv mineraliere de 165.000 td şi tancuri petroliere de 150.000 td, de producţie românescă.

- La nivelul anilor 1988-1989, producţia agricolă a fost de peste 10 ori mai mare decît producţia anului 1945.

- În 1989 era în funcţiune un vast sistem naţional de irigaţii, ce acoperea circa 4 milioane de hectare de teren agricol.

- Producţia de cereale în anii 1988 şi 1989 s-a situat la circa 30 de milioane tone pe an.

- Comparativ cu anul 1965, fondul de retribuţie (salarizare) generală a crescut pînă în 1989 de circa 6 ori, mărindu-se de la 57 de miliarde lei, la 315 miliarde lei, retribuţia medie a crescut de peste 3 ori, iar cea minimă de peste 3,3 ori, asigurîndu-se un raport între retribuţiile minime şi cele maxime de 1 la 4,7.

- În anii 1988-1989, volumul comerţului exterior românesc atingea un ritm de creştere superior celui înregistrat de comerţul mondial în aceeaşi perioadă.

- În anul 1988, circa 63 la sută din exportul României îl constituiau produsele cu grad superior de prelucrare, ca: maşini, utilaje, mijloace de transport, produse chimice şi mărfuri industriale de larg consum, care, în 1965, nu acopereau decît 36,2 la sută din totalul exporturilor ţării.

- Pe această bază, au fost asigurate mijloacele valutare necesare rambursării integrale a datoriei externe, fapt cu atît mai meritoriu cu cît aceasta s-a realizat nu prin stagnare economică, ci printr-o dezvoltare continuă, în această perioadă realizîndu-se importante obiective economice şi sociale: 

Transfăgărăşanul, Autostrada Bucureşti-Piteşti, Aeroportul Bucureşti-Otopeni, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Canalul Poarta Albă Midia-Năvodari, Portul Maritim Constanţa Sud-Agigea, Centrala Nucleară de la Cernavodă, Intreprinderea de Apă Grea, Centrul Civic al Capitalei şi Casa Republicii, Metroul, Amenajarea Complexă a Rîului Dîmboviţa, deschiderea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan, la Canalul Dunăre-Bucureşti şi la Autostrada Bucureşti-Constanţa, coloşi industriali pentru producţia siderurgică şi de utilaj greu, rafinării şi combinate petrochimice, zeci de hidrocentrale şi termocentrale, întreprinderi de autoturisme, tractoare, vagoane şi locomotive, fabrici de avioane şi elicoptere, fabrici de armament, şantiere navale fluviale şi maritime, sute de întreprinderi de îmbrăcăminte şi încălţăminte, numeroase edificii culturale, institute de cercetare ştiinţifică şi pentru bio, micro şi înaltă tehnologie, institutul de fizică atomică, mari unităţi de învăţămînt, complexe sportive, unităţi hoteliere, parcuri de odihnă şi recreere, zeci de spitale clinice de urgenţă, întreprinderi de medicamente, staţiuni turistice, balneoclimaterice şi de tratament, sute de mii de apartamente în toate oraşele ţării etc. etc. etc...