duminică, 11 martie 2012

Vladimir Putin


Vladimir Putin, noul preşedinte al Federaţiei Ruse. Un politician impecabil, singurul care poate proteja, cu adevărat, în contextul internaţional al epocii actuale, independenţa şi suveranitatea Rusiei, puterea ei, atît pe cît le mai are ea după destrămarea U.R.S.S. Un politician cu ştaif, sobru, ferm şi elegant deopotrivă, impunător prin întreaga sa ţinută şi prezenţă publică, un adevărat şef de stat. Unul exemplar, ar trebui să recunoaştem...  
Desigur, anumitor puteri străine Vladimir Putin nu le este convenabil ca preşedinte al Rusiei (deşi, la drept vorbind, nici cu Dmitri Medvedev nu le-a fost moale!), cu atît mai mult cu cît el are perspectiva de a-şi dubla, în 2018, mandatul recîştigat acum şi de a conduce destinele uriaşei sale ţări pînă în 2024! Tocmai de aceea, protestele anti-Putin, cît de nesemnificative, care se manifestă ici-colo, prin Moscova sau... Leningrad, nu îmi inspiră încredere. Mai cu seamă, pe cele venite din partea comuniştilor chiar nu le înţeleg. Căci, de ce să nu le convină, totuşi, comuniştilor ruşi – în împrejurările politice actuale – de Vladimir Putin şi partidul său?
În spatele acestor reacţii de ostilitate faţă de Putin venite din zone politice diferite – reacţii de fapt antidemocratice, din moment ce ele contestă rezultatul alegerilor, şi încă înainte ca acestea să fi avut loc!, numai prin susţineri subiective şi nu pe argumentul unor probe doveditoare incontestabile – se află, după cum a dezvăluit chiar Vladimir Putin, nimeni altcineva decît hilara... Hillary Clinton, secretarul de stat al SUA, încornorata ex-prima doamnă de la Casa Albă. Iar cînd Vladimir Putin îşi asumă să afirme public ceva atît de serios, să fim convinşi că el ştie bine ce spune! Aşadar, este firesc să ne întrebăm, fie şi retoric, ce are a face secretarul de stat al Statelor Unite cu interesele politice ale protestatarilor anti-Putin, mai ales şi mai surprinzător cu cele ale... comuniştilor ruşi?! Ori, poate, ale acestora cu ea?
În fine, absolut isterică prestaţia, desigur impusă, a presei române, a cărei unică temă de reflectare şi comentare a alegerilor prezidenţiale din Rusia a fost pretinsa fraudare a lor de către Vladimir Putin şi partidul său. Cum este posibil să trimiţi maimuţele alea agăţate de microfon să transmită corespondenţe de televiziune din sanctuarul moscovit care este Piaţa Roşie, iar ele să răsplătească ospitalitatea şi civilizaţia ruşilor cu reportaje şi comentarii tîmpite şi denigratoare la adresa preşedintelui lor? Şi, nota bene, Vladimir Putin nu a făcut niciodată vreo apreciere nepotrivită la adresa României... Ce caractere mizerabile a modelat capitalismul în viaţa publică românească, Dumnezeule!    

3 comentarii:

Anonim spunea...

In ziarul Komersant Vladimir Putin a declaat ca lupta contra coruptiei trebuie sa devina o tema de insemnatate nationala.Cred ca ar fi intr-adevar momentul in care romanii ar putea sa-l cloneze si sa-l puna presedinte.
Si inca ceva.L-am vazut pe Putin vorbind cursiv in germana. Este o limba eminamente logicogramaticala pe care putini o stapinesc.Putin e unul dintre acestia si asta spune mut despre el.

Valerius spunea...

Într-o emisiune a Danei Grecu, Doru Viorel Ursu insinua că România are un Putin în persoana lui Mihai Răzvan Ungureanu.

Nicolae Nicu spunea...

În urmă cu vreo 22 de ani, se insinua că România are un Gorbaciov în persoana lui Ion Iliescu. Şi, am ajuns unde-am ajuns. Încolo, nu o dată presa şliboviţeană s-a căznit să-l caricaturize pe Traian Băsescu comparîndu-l cu Putin. Evident, necuviinţa, în acest caz, s-a putut resimţi la Moscova, nu la Bucureşti.