Textul de mai jos s-a dezvoltat din intenţia mea de a încerca
nişte răspunsuri la întrebările legitime pe care le propune notiţa tematică „Statuia
lui Ronald Reagan la Ploieşti”, publicată zilele trecute pe blogul „Axioteca lui Valerius Stănescu”, blog pe
care îl găsim la adresa http://valeriu-stanescu.blogspot.ro/.
Nu puteam să aştern la rubrica de comentarii de pe blogul profesorului Valeriu
Stănescu atîta text. Aşa că o fac aici,
sub forma acestui articol, redactat pe aspecte extrase din presa online. A avut
Preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, în programul electoral
ridicarea acestei statui?, aceasta era întrebarea din „Axiotecă”...
Nu cred că Mircea Cosma sau organizaţia locală a PSD, al
cărui lider este, a avut în programul electoral un astfel de proiect. Dacă iniţiativa
aparţine unei fundaţii (societăţi) culturale, fie chiar patronată de el, un
competitor politic, atunci ne aflăm într-o altă speţă şi nu mi se pare
obligatoriu ca proiectul respectiv să necesite acceptul comunităţii sau
electoratului căruia i se adresează competitorul. Abia faptul că obiectul unei iniţiative
particulare, în orice caz non-guvernamentale, a fost amplasat în ograda unei
instituţii publice – Casa de căsătorii (?!!), pendinte de primărie – poate să
fie urmarea unui abuz, din moment ce iniţiatorul particular îndeplineşte
funcţia de preşedinte al consiliului judeţean! Dacă realizarea ar fi aparţinut,
să zicem, unui oarecare artist plastic sau unui alt ONG, ar fi fost acceptată
şi amplasată acolo prin simpla dorinţă a autorului ei? De altfel, împrejurarea aceasta
ar fi şi un semn că iniţiativa respectivă nu a avut, în nici un fel, sprijinul
cetăţenilor şi nici sprijinul consilierilor locali, din moment ce statuia nu a
fost amplasată pe domeniul public propriu-zis al municipalităţii, unde, în
atari condiţii, lui Mircea Cosma i-ar fi fost mult mai greu, dacă nu chiar
imposibil, să-şi ducă la îndeplinire năstruşnicia.
În sensul acestei opinii, duce şi interpretarea firească a
altor date publice referitoare la eveniment şi la acest personaj, Mircea Cosma.
Bunăoară, acesta şi-a anunţat iniţiativa respectivă nu înainte de alegerile
locale, cum era logic să facă dacă raţiunile ei erau de natură electorală, ci
abia în februarie a.c., aşadar la doi ani după alegeri. Mai mult de-atît, a
făcut-o în calitate de reprezentant al Fundaţiei Culturale „Mihai Viteazul”,
girantul proiectului, şi nu în aceea de politician. În plus, pretextul acestei iniţiative
a fost marcarea în vara asta a 135 de ani de la stabilirea relaţiilor
diplomatice dintre România şi SUA. Prin urmare, este evident că iniţiativa ca
atare a lui Mircea Cosma s-a dorit a fi un gest de curtoazie personală faţă de „fraţii”
noştri de peste Atlantic şi nu un gest de curtoazie faţă de alegătorii şi
concetăţenii săi ploieşteni. Nu mai vorbim de faptul evident că nu există
absolut nici o legătură între Municipiul Ploieşti, de fapt între România şi defunctul
Ronald Reagan care să justifice bazaconia respectivă.
Aşa stînd lucrurile, consider că gestul de curtoazie afişat
de Mircea Cosma la adresa americanilor este, de fapt, o căciulire politică jenantă
şi dizgraţioasă în faţa „tătucilor” de peste ocean, cîtă vreme a venit, ca printr-o
bizară şi absurdă coincidenţă, în februarie, cum spuneam, adică exact în
perioada declanşării urmăririi sale penale şi a fiului său pentru mai multe
infracţiuni grave, între care abuz în serviciu, sprijinirea unui grup
infracţional – cu ramificaţii în structurile PSD şi chiar în anturajul
primului-ministru – luare de mită, evaziune fiscală, spălare de bani. Evident, aşadar,
chichirezul căciulirii disperate a lui Mircea Cosma faţă de tătuci este unul... penal. Atîta
doar că disperarea lui aduce a disperarea înecatului muribund. Astfel se poate
explica şi faptul că autorităţile locale pesediste, în frunte cu primarul şi
prefectul, s-au „solidarizat” cu... puşcăriabilul lor, sub
forma uluitoare a semnării invitaţiei adresate Ambasadei SUA de a participa,
prin reprezentanţii săi, la dezvelirea bustului lui Reagan. Pentru ce au semnat-o
ei, dacă iniţiativa este una particulară, iar realizarea proiectului aparţine
unui ONG?
Sînt suspiciuni solide că PCJ-ul Prahovei, acest Cosma Răcoare, practica direct sau prin interpuşi „zeciuiala” din valoarea contractelor
finanţate de la bugetul statului sau din fonduri europene, atribuite fraudulos unor
societăţi şi oameni de afaceri. De pildă, organele de cercetare penală îl
învinuiesc, într-unul dintre dosare, mi se pare că în cel legat de extinderea
reţelei de canalizare a oraşului Comarnic, de însuşirea a peste 1 milion de
euro, în condiţiile în care valoare contractului în cauză este de circa 10
milioane de euro. Interesant, dacă avem în vedere că domnul respectiv este
învinuit şi de finanţarea ilegală a unui partid, în speţă PSD-ul, cu 100.000 de
euro, dar şi că, să observăm, ridicarea bustului marelui voievod anticomunist
Ronald Viteazul, prin interfaţa asigurată de Fundaţia Culturală „Mihai Viteazul”,
l-a costat pe Mircea Cosma 10.000 de euro, după cum a declarat public chiar domnia
sa. După alte surse din presă, costurile respective le-ar fi suportat nu
fundaţia în cauză, ci chiar el însuşi. Din salariul său de bugetar, sigur că da.
Galanton nevoie mare domnul Mircea Cosma, dacă-i pe-aşa! O rara avis în zilele noastre, da, da!
Interesant, în aceiaşi ordine de idei, că Mircea Cosma
este şi omul de influenţă al PSD-ului în Republica Moldova. În concret, domnul este
purtător de curtoazie electorală faţă de fraţii noştri de peste Prut. Cu ce
credeţi? Păi, tot cu ceva statui! Adică, tot aşa ca faţă de fraţii noştri de
peste Atlantic. Doar chichirezul diferă, fireşte... Aşa se explică, pesemne, şi
faptul că inginerul electrotehnist, Mircea Cosma, a devenit membru al...
Uniunii Scriitorilor de la Chişinău. Din alte date aflate la îndemîna publica reiese
că dumnealui controlează şi derularea unor afaceri private în republica de
peste Prut. Mi se pare normal. Politică şi afaceri, aceasta-i ecuaţia
succesului băieţilor deştepţi. Numai justiţia de i-ar lăsa în pace... Şi totuşi,
dacă cineva crede că PCJ Prahova, dl. Mircea Cosma, este în mod real vreo
autoritate a judeţului şi a PSD-ului, se înşeală. Din fragmente de interceptări
telefonice ale DNA, incluse în probatoriul existent la dosarele de cercetare
penală şi devoalate în presă, reiese că bossul de la judeţ este un subordonat
al capilor grupului infracţional cu care interacţionează, ceea ce, măcar prin
intuiţie logică, sugerează existenţa de fapt a unei structuri infracţionale cu
profil mafiot - în care dacă este implicat şi Mircea Cosma justiţia o va dovedi - şi ale cărei tentacule se întind către cele mai importante poziţii din
nomenclatorul politico-administrativ al statului.
Iată cîteva frînturi suficient de elocvente în acest sens din
stenogramele discuţiilor telefonice purtate de PCJ Prahova, Mircea Cosma, cu
afaceristul pesedist Sebastian Ghiţă, pe care le-am găsit pe Internet:
„MC – Vă ascult, domnule comandant!
SG
– Prezidente, unde sînteţi dvs.?
MC
– În birou la mine.
SG
– Vine cineva din partea mea la dvs. Ajunge într-o oră. Important rău!
MC
– Într-o oră?!
SG
– Într-o oră, da!
MC
– Bine, bine…
SG
– Bine, pa!”.
Alta:
„SG
– Prezidente!
MC
– Ă!
SG
– Am sunat să vă mulţumim. Sînteţi cel mai tare pe Moldova! (…)
MC
– De unde ai aflat?
SG
– Ei, na! (…) Vrem să vă spunem următorul lucru: nu degeaba ne-aţi băgat în cap
să punem statui, să facem biblioteci în Moldova, pentru că pentru prima oară
după ce…
MC
– (zeflemitor) Pentru prima oară în istoria patriei…
SG
– da… după ce Mareşalul a spus “Soldaţi, vă ordon treceţi Prutul!”, noi am
trecut Prutul şi vom cîştiga Moldova!
MC
– Ei, na!
SG
(rîzînd) – Mdă! Vă place de noi, nu?”.
Îhî! Ne place de voi... Da’ ce mult ne place nouă de voi!