Clipa de Independență

9 Mai este Ziua Independenţei de Stat a României. Ziua în care, în anul 1877, Mihail Kogălniceanu rostea în Parlamentul ţării istorica proclamaţie: „Sîntem independenţi, sîntem naţiune de-sine-stătătoare, liberă şi independentă!”. Astfel, marele om politic român anunța lumii că, prin intrarea în războiul antiotoman de eliberare naţională, România şi-a luat soarta în propriile mîini, pentru totdeauna. Independenţa este bunul cel mai de preţ al unui popor. Iată un subiect de meditaţie pentru politicienii actualului regim politic și, deopotrivă, pentru noi toți.

„Zilele de 12-14 aprilie 1989 marchează – se poate spune – o deplină independenţă economică şi politică a României! Pentru prima dată în istoria ei îndelungată, România nu mai are nici o datorie externă, nu mai plăteşte tribut nimănui şi este cu adevărat independentă, şi economic şi politic”, declara preşedintele R.S.R., Nicolae Ceauşescu, la Plenara C.C. al P.C.R., desfăşurată în acele zile la Bucureşti. Era o declaraţie memorabilă, menită să marcheze un fapt pentru istorie. După eforturi şi sacrificii deosebite ale poporului său, dureroase pe alocuri, care duraseră aproape un deceniu, România anunţa comunitatea internațională că şi-a achitat întreaga datorie financiară externă. Era vorba despre un act politic şi economic cutezător şi pilduitor, unic în lume, o manifestare deplină a demnității sale naționale și a atributului său de stat independent și suveran, fapt recunoscut inclusiv de personalități şi observatori politici din străinătate.

De la România independentă de ieri, la România vasală de azi

Din statistica României (rememorări incomparabile...):   

- În perioada 1981-1989 s-au alocat pentru dezvoltare peste 2.000 de miliarde de lei, echivalentul a peste 200 de miliarde de dolari la cursul comercial al anului 1989.

- În anul 1989 producţia industrială a fost cu peste 50 la sută mai mare decît în anul 1980, iar producţia agricolă de 1,5 ori.

- În anul 1988 avuţia naţională a României ajunsese la 5.177,5 miliarde lei, echivalentul a circa 500 de miliarde de dolari la cursul necomercial de atunci, fiind de circa 15 ori mai mare decît în anul 1950.

- În anul 1989, două treimi din avuţia naţională o reprezentau fondurile fixe, care au crescut în perioada 1965-1988 de peste 7 ori, de la 460,4 miliarde lei, la 3.367,7 miliarde lei.

- În aceeaşi perioadă, s-au creat aproape 2.000 de întreprinderi noi de producţie (o medie de 80 pe an), iar după 1968, anul reorganizării administrativ-teritoriale a ţării, au fost construite, în afara acestora, peste 180 de mari platforme (”parcuri”) industriale.

- În luna aprilie 1989, în sesiunea Marii Adunări Naţionale (parlamentul), a fost adoptată noua Lege pentru îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului.

- În perioada 1965-1988, au fost create peste 1.386.000 de noi locuri de muncă.

- Rata înaltă a acumulării, printre cele mai ridicate din lume, a constituit pivotul dezvoltării economico-sociale a României, avînd ca principal efect creşterea de peste 36 de ori a venitului naţional creat între 1945-1988, ajungînd în anul 1988 la 822,3 miliarde lei, din care valoarea producţiei industriale nete a fost de 54 la sută.

- Comparativ cu anul 1945, producţia industrială a crescut în anul 1989 de circa 135 de ori, producţia de oţel de peste 120 de ori, industria chimică de peste 1.300 de ori, iar construcţia de maşini de peste 500 de ori. În cadrul acesteia din urmă, cele mai mari sporuri s-au înregistrat în ramurile tehnicii de vîrf: mijloacele de automatizare, electrotehnica şi electronica, tehnica de calcul, mecanica fina, optica, maşinile unelte cu comandă program etc.

- În anul 1989, flota comercială a României cuprindea peste 350 de vase maritime şi fluviale de toate categoriile şi capacităţile, inclusiv mineraliere uriașe de 165.000 tdw şi tancuri petroliere de 150.000 tdw, realizări inginerești impresionante ale constructorilor români, fapt ce ridica flota navală a României în rîndul primelor zece puteri ale lumii.

- La nivelul anilor 1988-1989, producţia agricolă a fost de peste 10 ori mai mare decît producţia anului 1945.

- În 1989 era în funcţiune un vast sistem naţional de irigaţii, ce acoperea circa aproape 4 milioane de hectare teren agricol.

- Producţia de cereale în anii 1988 şi 1989 s-a situat la circa 30 de milioane tone pe an.

- Comparativ cu anul 1965, fondul de retribuţie (salarizare) generală a crescut pînă în 1989 de circa 6 ori, mărindu-se de la 57 de miliarde lei, la 315 miliarde lei, retribuţia medie a crescut de peste 3 ori, iar cea minimă de peste 3,3 ori, asigurîndu-se un raport între retribuţiile minime şi cele maxime de 1 la 4,7.

- În anii 1988-1989, volumul comerţului exterior românesc atingea un ritm de creştere superior celui înregistrat de comerţul mondial în aceeaşi perioadă.

- În anul 1988, circa 63 la sută din exportul României îl constituiau produsele cu grad superior de prelucrare, ca: maşini, utilaje, mijloace de transport, produse chimice şi mărfuri industriale de larg consum, care, în 1965, nu acopereau decît 36,2 la sută din totalul exporturilor ţării.

- Pe această bază, au fost asigurate mijloacele valutare necesare rambursării integrale a datoriei externe, fapt cu atît mai meritoriu cu cît aceasta s-a realizat nu prin stagnare economică, ci printr-o dezvoltare continuă, în această perioadă realizîndu-se, aparent paradoxal, cele mai importante obiective economice şi sociale: Transfăgărăşanul, Autostrada Bucureşti-Piteşti, Aeroportul Bucureşti-Otopeni, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Canalul Poarta Albă Midia-Năvodari, Portul Maritim Constanţa Sud-Agigea, electrificarea tuturor localităților țării, Centrala Nucleară de la Cernavodă și proiectarea altor două noi unități energetico-nucleare în zonele Victoria-Făgăraș și Vaslui-Bîrlad, Intreprinderea de Apă Grea de la Drobeta-Turnu Severin, un program național pentru cercetare-dezvoltare a energiei eoliene, Centrul Civic al Capitalei şi Casa Poporului (Republicii), Metroul bucureștean (inclusiv proiectul liniei pe traseul pînă la Aeroportul Otopeni și a liniei pe Centura Capitalei, precum și schițarea proiectului realizării unei rețele de metrou în Cluj-Napoca), Amenajarea Complexă a Rîului Dîmboviţa și a altor numeroase rîuri interioare, deschiderea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan, la Canalul Dunăre-Bucureşti şi la Autostrada Bucureşti-Constanţa, Combinate zootehnice, sistem național de irigații (3,8 mil. hectare), sistem național de împăduriri, amenajări și îmbunătățiri funciare, un sistem agricol național modern și înalt productiv, coloşi industriali pentru producţia metalurgică şi de utilaj greu, numeroase întreprinderi de mașini-unelte și utilaj industrial, rafinării şi mari combinate chimice, petrochimice și de utilaj petrolier, zeci de hidrocentrale şi termocentrale, sistem național energetic, întreprinderi de autoturisme, tractoare și utilaje agricole, autocamioane și autobuze, vagoane şi locomotive, fabrici de avioane şi elicoptere, fabrici de armament, şantiere navale fluviale şi maritime, sute de întreprinderi de bunuri de consum, electronice și electrocasnice, de mecanică fină, de îmbrăcăminte şi încălţăminte, sute de centre și edificii culturale, institute de cercetare-dezvoltare ştiinţifică pentru bio, micro şi înaltă tehnologie, fabrici de calculatoare și dezvoltare cibernetică încă din anii 70, institutul de fizică atomică și cercetare nucleară, mari unităţi de învăţămînt și centre universitare, mii de școli, grădinițe și creșe pe întregul teritoriu, sistem național de educație și învățămînt gratuit pentru întreaga populație, Televiziunea, Centrala România-Film, Teatrul Național din București, numeroase alte teatre, cinematografe și săli de spectacole în întreaga țară, biblioteci orășenești și comunale, Cămine culturale în toate localitățile rurale, Case de cultură și de creație pentru tineret, stadioane, cluburi și parcuri sportive, obținerea unor succese sportive extraordinare (trei exemple, numai: România de patru ori Campioană Mondială la handbal masculin; România pe locul II în rîndul națiunilor lumii, după S.U.A., la Olimpiada de Vară de la Los Angeles din 1984, cu un total de 53 de medalii, dintre care 20 de aur!; echipa de fotbal a Clubului Sportiv al Armatei, Steaua București, cîștigătoare a Cupei Campionilor Europeni în 1986), mari unităţi hoteliere în toată țara (între care, Intercontinental-București), parcuri de odihnă şi recreere, zeci de spitale de toate categoriile în toate județele țării, întreprinderi de medicamente, staţiuni turistice, balneoclimaterice şi de tratament, sistem național de sănătate cu acces totalmente gratuit pentru întreaga populație, eradicarea mizeriei, sărăciei și tuturor maladiilor sanitare legate de moștenirea socială a subdezvoltării și condițiilor precare de viață, construirea a cca. 1,5 milioane de apartamente în toată țara, dintre care sute de mii atribuite gratuit oamenilor muncii în funcție de necesități, centre civice în mai toate municipiile și orașele țării etc. etc. România era, la nivelul anilor 1970-1980 a șasea putere diplomatică a lumii și a șasea putere a lumii ca ritm al dezvoltării economice. La nivelul anilor 1980-89, România producea, practic, peste 90% din nomenclatorul mondial de produse industriale!  

Destul! Principalele realizări din perioada celor 40 de ani de construcție socialistă a Patriei sînt prea multe pentru ca trecerea lor în revistă să nu ne obosească. 40 de ani care au trecut ca o clipă... O clipă de independență. Să fim atenți, însă! Peste nu foarte multă vreme împlinim 40 de ani de la abolirea socialismului în România. De la abolirea clipei de independență. Va fi atunci momentul potrivit unei evaluări retrospective a timpului parcurs în acești 40 de ani de capitalism și vasalitate. Vom găsi prilejul trasării unei linii a comparațiilor istorice. Deocamdată, însă, este de domeniul evidenței că între realizările României independente de ieri și cele ale României vasale de azi diferențele sînt incomparabile.