În zi de monarhie cu tichie...

... să rememorăm cum a plecat regele din ţară. Mai exact, cu ce avere la purtător.

În seara zilei de 3 ianuarie 1948, Mihai de Hohenzollern a plecat de la Castelul Foişor din Sinaia spre gară, însoţit de mama sa. Pe peronul gării, acolo unde cu 14 ani în urmă, în timpul regimului tatălui său, Carol al II-lea, fusese ucis primul-ministru I.G. Duca, cele două persoane au trecut spre vagonul de tren stinghere, printre două rînduri de soldaţi, care n-au mai prezentat onorul. Pur şi simplu, unii dintre ei, din proprie iniţiativă, au făcut „la stînga-mprejur” şi s-au întors cu spatele. Cînd garnitura de tren s-a pus în mişcare, grupuri de ceferişti şi de cetăţeni ai oraşului au izbucnit în urale şi au început să scandeze „Re-pu-bli-ca, trăiască, trăiască, Re-pu-bli-ca”!

Trenul era compus din 9 vagoane, dintre care 8, cu acceptul autorităţilor de stat, erau încărcate cu bunuri şi valori adunate de peste tot din ţară, din toate reşedinţele de care fostul rege dispunea: mobile stil, tapiserii, stampe, sute de tablouri, sculpturi şi bibelouri, piese de artă de colecţie muzeistică, obiecte de porţelan şi sticlărie, zeci de colecţii de garderobă, covoare, argintării, seifuri cu bijuterii din aur şi pietre preţioase, colecţii bibliofile şi de filatelie, piese de numismatică şi colecţii de medalii şi insigne – între care, la loc de cinste, „Ordinul Victoria”, înaltă decoraţie a U.R.S.S., documente rare,  panoplii, pinacotecă, obiecte personale şi bunuri de utilitate curentă, alimente etc. Şi, fireşte, cu cîteva milioane în valută în conturile aferente.



"Ordinul Victoria", 
acordat lui Mihai prin Decret al Sovietului Suprem,
semnat de I. V. Stalin



La toate acestea, trebuie adăugate bunurile şi valorile scoase din ţară pe "n.v.", în cursul anului 1947, cu deosebire în toamna acelui an, bunuri şi valori pentru recuperarea cărora statul român a apelat la justiţia internaţională zeci de ani. Din păcate, multe dintre valorile revendicate, între care zeci de tablouri din colecţia naţională de artă, nu au mai putut fi recuperate. 

O dată cu Mihai şi mamă-sa au părăsit ţara alte 33 de persoane din serviciul fostei case regale. Toţi aceştia se alăturau celorlalţi membri ai familiei fostului rege, stabiliţi deja, încă din anul precedent, în străinătate. Erau în total 46 de persoane. Trenul a trecut graniţa României în plină noapte şi a parcurs teritoriile Ungariei şi Austriei, pînă în Elveţia, unde fostul suveran a dorit să-şi stabilească domiciliul, păstrîndu-şi calitatea de cetăţean român, calitate ce i-a fost respectată ca atare de către autorităţile române.

Pe parcursul deplasării spre Elveţia, fostul rege nu a dat presei de înţeles nimic în neregulă legat de abdicarea sa. Însă, în timpul unei călătorii la Londra, în  4 martie 1948, Mihai şi-a schimbat subit discursul, declarînd la ieşirea dintr-o întîlnire protocolară că actul de abdicare de la 30 Decembrie 1947 – contrar adevărului şi înţelegerii avute cu autorităţile române – i-ar fi fost impus cu forţa, astfel încît, pretindea el, nu se simţea legat de acest act!

Aceleaşi afirmaţii incorecte şi calomnioase le-a făcut Mihai Hohenzollern şi în vizita pe care a întreprins-o în primăvara aceluiaşi an în S.U.A., precum şi în alte ocazii ulterioare, afirmaţii făcute inclusiv de membri ai familiei sale. În consecinţa acestei activităţi nedemne şi denigratoare pe care Mihai şi anturajul său o desfăşurau în străinătate la adresa autorităţilor republicane ale României şi în baza legilor în vigoare ale statului român, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române a hotărît, la 22 mai 1948, retragerea cetăţeniei române pentru Mihai Hohenzollern, Elena, mamă, Elisabeta Hohenzollern, Nicolae Hohenzollern şi Ileana von Habsburg.

De atîta supărare şi necaz, peste trei săptămîni, la 10 iunie 1948, Mihai Hohenzollern s-a însurat cu Ana Bourbon-Parma, petrecerea de nuntă avînd loc în Grecia natală a mamei mirelui, la Atena, pe atunci încă monarhie. Din căsătoria lui Mihai cu Ana au rezultat cinci copii. Cinci, şi toţi de sex feminin: Margarita, Helen Nixon-McAteer (Elina), Irina, Sofia şi Maria. Margarita s-a căsătorit pe la vîrsta de 45 de ani cu actorul de provincie Radu Duda.

Fireşte, nici unul dintre ei, nici măcar Mihai, ajuns la venerabila vîrstă de 89 de ani, nu s-ar da înlături, dacă ar putea, să-l alunge în puterea nopţii din reşedinţa domnească pe luminatul şi de popor iubitorul Prinţ al Unirii şi Întemeierii României, Alexandru Ioan Cuza, aşa cum a făcut-o înaintaşul lor, uzurpatorul Carol I Hohenzollern...