Uciderea Domnului Mihai

Sînt 410 ani trecuţi de la uciderea marelui voievod al românilor, primul lor unificator de Patrie.

La 20 mai 1601, Mihai Viteazul, aflat pe drumul de întoarcere de la Viena, unde ceruse sprijin financiar pentru reorganizarea armatei, se întîlneşte la Kosice, în Slovacia, cu generalul Gyorgy Basta, reprezenantul militar al împăratului Rudolf al II-lea de Habsburg, pentru formarea unui corp unic de armată, în vederea luptei cu principele Sigismund Bathory, trecut în tabăra intereselor otomane, antihabsburgice. Reunirea trupelor lui Mihai cu cele ale lui Basta a avut loc în apropiere de Satu Mare. Lupta împotriva armatei lui Bathory se dă la Gurăslau (Sălaj) la 3 august 1601 şi se încheie cu victoria zdrobitoare a trupelor aliate, victorie în urma căreia Viena îi recunoaşte lui Mihai Viteazul calitatea de comandant al armatei unite, iar generalului Basta îi ordonă să-i pună acestuia la dispoziţie trupele necesare recuceririi Ţării Româneşti. Basta resimte noile împrejurări ca pe o lovitură dată orgoliul său nemăsurat de general al armatei imperiale şi el nu era omul care să îngăduie ofensa.

Mai mult, intrigi oculte fac să reizbucnească mai vechea sa ostilitate faţă de Mihai, stimulîndu-i sentimentul răzbunării, iar pe acesta îl aduc inclusiv în dizgraţia împăratului Rudolf. Acestea erau circumstanţele de după Gurăslău şi în care Basta pleacă la Cluj, unde rămîne pînă la mijlocul lui august. În acest timp, Mihai intenţiona să îşi viziteze familia, adăpostită la Făgăraş, motiv pentru care pleacă şi el spre Turda. În tot acest timp, însă, cu sau fără ştiinţa împăratului Rudolf, Basta pune la cale înlăturarea lui Mihai din ecuaţia evenimentelor. La 16 august, generalul merge în fruntea trupelor sale la Turda, unde Mihai sosise numai cu un corp de gardă personală, joncţiunea cu grosul trupelor sale aflate în marş intenţionînd să o facă la Făgăraş, după care să treacă în Ţara Românească. Generalul Basta şi ofiţerul său Michal Szekely l-au invitat pe Mihai la un consiliu de război, dar cu intenţia ascunsă de a-l aresta şi a-l „judeca”. Însă, Mihai nu a putut fi capturat din cauza împrejurărilor neprielnice. Cum a doua zi, 19 august 1601, el urma să îşi reia drumul spre Făgăraş, uneltitorii au hotărît lichidarea sa în cursul următoarei dimineţi, înaintea plecării.

În dimineaţa respectivă, o trupă de luptători austrieci, unguri şi valoni a primit misiunea executării actului criminal. Luat prin surprindere în propria sa tabără, Mihai a încercat, cu puţinii săi oameni, să se apere, dar a fost răpus mortal de halebarda unui căpitan valon şi, după alte mărturii, de glonţul comandantului Beaury, după care capul i-a fost tăiat cu propria sabie şi i-a fost pus în batjocură pe leşul unui cal. Au mai fost ucişi încă 18 oşteni din garda personală a voievodului. Abia după trei zile corpul lui Mihai a putut fi înmormîntat pe furiş de nişte credincioşi sârbi, pe locul execuţiei, în cîmpul Turdei, iar capul său, recuperat cu ajutorul unor femei, a ajuns în taină în capitala Ţării Româneşti, la Tîrgovişte, unde a fost depus la Mînăstirea Dealu şi unde se află şi astăzi.

György Basta avea să îşi recunoască odioasa crimă într-o scrisoare trimisă arhiducelui Mathias, viitorul împărat habsburgic: "Mihai a fost ucis conform poruncii primite de la împăratul Rudolf al II-lea, iar eu am executat-o".

Cronicarul ungur Istvan Szamoskozi, contemporan al evenimentelor, relatează: "A fost trimisă o companie de valoni în tabăra valahului Mihai, pentru a-l ucide, în urma unui sfat de taină ţinut de Basta György şi căpitanii săi în noaptea de 18 august 1601... După ce l-au ucis, trupul valahului Mihai a zăcut trei zile în pielea goală la marginea drumului. Capul lui cu barbă i l-au aşezat pe hoitul unui cal, pînă ce l-au înmormîntat nişte sîrbi într-o groapă mică".

Într-o scrisoare datată septembrie 1601, adresată cancelarului Leon Stephian din Lituania, Ieremia Movilă scria: "Vă dăm veste sigură că voievodul valah Mihai a pierit la Turda, în 19 august 1601, ucis din ordin împărătesc. La sosirea armatei imperiale s-a dat la o luptă înverşunată între cele două tabere, deşi valahii erau puţini şi au fost luaţi pe neaşteptate. Mihai a fost împuşcat pe la spate, apoi i-a fost tăiat capul, iar trupul i-a fost lăsat pe cîmp, pus pe un cal mort. Generalul Basta a vrut aşa."