Cutremur! Atenţie, autorităţi!

Japonia a fost lovită azi, 11 martie 2011, de un cutremur de pămînt cu magnitudinea de 9 grade(!), conform ierarhizării Richter. Seismul s-a produs la ora locală 14,45 şi a durat circa 2 minute la vîrful intensităţii, fiind resimţit pe toată jumătatea estică a ţării, inclusiv în capitala Tokyo. China a comunicat că seismul s-a resimţit şi la Beijing! 

Cutremurul s-a produs la 350 de kilometri de capitala japoneză, în largul coastei de nord-est a Japoniei, la o adîncime de circa 36 de km. Seismul a fost urmat de zeci de replici, dintre care una de intensitate 6,4, o a doua de 7,3, iar o alta de 8,4! Mai interesant, în primul rînd pentru specialişti, este faptul că în zilele anterioare, mai ales miercuri şi joi, în aceeaşi zonă epicentrală s-au produs mai multe cutremure, cele mai puternice avînd magnitudini cuprinse între 5,4 şi 7,2 grade pe Richter.

Cutremurul a generat un tsunami de 8-10 metri înălţime, care a lovit devastator coastele japoneze de nord şi care, se pare, a făcut mii de victime umane. Se aşteaptă ca, în orele următoare, practic toate coastele Oceanului Pacific, din Kamceatka, America de Nord, America de Sud şi pînă în Noua Zeelandă, Australia, Indonezia, Malayezia, Thailanda, Filipine etc., precum şi toate insulele Pacificului, inclusiv Insulele Kurile şi Hawaii, să fie lovite de tzunami. De altfel, peste tot, statele cu ieşire la Pacific au trecut la alarmarea şi evacuarea urgentă a populaţiei din regiunile de risc.

La 3 ore după cutremurul din Japonia, Centrul pentru Tsunami de pe Insula Sahalin, din Arhipelagul Kurilelor, a înregistrat un prim şoc tzunamic cu o înalţime de peste un metru. Autorităţile ruse au anunţat că, între timp, reuşiseră să evacueze circa 11.000 de locuitori.

Potrivit spuselor specialiştilor japonezi, acesta este cel mai puternic cutremur înregistrat vreodată în Japonia, în orice caz, este cel mai puternic din ultimii 140 de ani. Tragedia este amplificată de riscurile pe care le generează avariile grave produse la Centrala Nucleară de la Fukushima.

Gheorghe Mărmureanu, directorul Intitutului Naţional pentru Fizica Pămîntului din Bucureşti a declarat pentru Realitatea TV:

"Acest cutremur din Oceanul Pacific a fost unul extrem de puternic, cu magnitudinea de 8,9 - 9 pe scara „Moment Seismic”. Scara Richter este o scară care poate înregistra magnitudinea pînă la 8,45, iar la cutremure de peste 8,45 practic se saturează. Din acest motiv sînt mai multe scări, sînt 12-13 tipuri de scări seismice. Acest cutremur de 8,9 - 9 este al treilea ca forţă înregistrat în lume. Cel mai puternic a avut 9,6 şi s-a produs la 20 mai 1960, în Chile şi a generat un tsunami de 20 de metri înălţime. Apoi, a fost cutremurul din Insula Sumatra cu 9,2 şi, al treilea, acesta de 8,9 - 9, aşadar printre cele mai  mari cutremure din istorie".

 

Dintre toate cutremurele urmate de tzunami, cel mai devastator a fost cel de 9,2, produs pe 26 decembrie 2004, în apropierea Insulei Sumatra, care a produs 270.000-300.000 de morţi şi dispăruţi, din Indonezia, pînă în India şi pînă pe coasta estică a Africii. Evident, cea mai mare parte a uriaşei pierderi umane a fost cauzată de valurile ucigaşe.

În România, cele mai violente cutremure înregistrate au fost cel din 10 noiembrie 1940, ora 3,40, care a avut o magnitudine de 7,4 grade pe Richter şi cel din 4 martie 1977, ora 21,22, cu o magnitudine de 7,2 (7,4 pe „Moment Seismic”), ambele avînd epicentrul în Munţii Vrancei. Specificul catastrofal al acestor cutremure vrîncene este orientarea lor pe axa geografică nord-est/sud-vest, pe direcţiile Focşani-Iaşi-Chişinău şi, respectiv, Focşani-Buzău-Bucureşti-Craiova. Evident, consecinţele devastatoare vizează arii geografice mai largi, putînd afecta, practic, toate aşezările umane din Moldova şi Muntenia, pînă în Ucraina la nord şi Bulgaria, Serbia şi nordul Greciei spre sud.

                               

Conform statisticilor bazate pe izvoare istorice, mărturii şi înregistrări ştiinţifice, teritoriile României au  fost lovite de cutremure devastatoare în anii 1471, 1516, 1590, 1620, 1681, 1738, 1802, 1838, 1940 şi 1977. Dacă avem în vedere ritmicitatea aproximativă a mişcărilor tectonice de mare magnitudine din ţara noastră – ceea ce, în cazul unor cataclisme de acest gen, nu este deloc un criteriu sigur de anticipare – atunci ar trebui să ne aşteptăm la probabilitatea de a fi loviţi de un nou cutremur, asemănător celor din 1940 şi 1977, în perioada următorilor 20 de ani. Din păcate, cutremurele de pămînt implică şi în România un risc permanent, se declanşează cu totul imprevizibil, aşa încît, nimeni nu poate anticipa mai mult decît că, un cutremur devastator, se poate produce oricînd. Nu ne rămîne decît să fim pregătiţi în orice moment. Paza bună trece primejdia rea, iar prevederea este mama înţelepciunii... Alo, autorităţile?

(În primele două fotografii, reproduse din www.hotnews.ro, imagini de la cutremurul, urmat de tzunami, din Japonia, iar în următoarele vedem cum a fost în Bucureşti, după cutremurul din 4 martie 1977).